Manifestări și consecințe ale infecție SARS-CoV-2 asupra sistemului digestiv

Cu toții știm că infecția cu SARS-CoV-2, care este o nouă tulpină din familia de coronavirus, a început în februarie 2020 când Organizația Mondială a Sănătății  (OMS) a declarat pandemia de COVID-19. Inițial s-a considerat că este doar o boală respiratorie, datorită manifestărilor care erau specifice sistemului respirator: febră, frisoane, tuse, pneumonie, insuficiență respiratorie, dar ulterior s-au constatat și alte manifestări extra pulmonare. Cert este faptul că, acest tip de virus are un tropism foarte ridicat pentru sistemul respirator. Mucoasa la nivelul căilor respiratorii conține celule epiteliale bogate în receptori de suprafață de tip ACE2. Acest receptor este de fapt o proteină care se află  la suprafața multor tipuri de celule. Așadar virusul SARS-CoV-2 se leagă de acest receptor precum o cheie care este introdusă într-un lacăt – înainte de intrarea și infectarea celulelor. Odată intrat în celula umană se eliberează ARN viral care preia controlul celulei gazde.

Virusul se multiplică și apar primele simptome: tuse uscată, durere în gât, febră, pierderea gustului și al mirosului.  În acest moment celulele albe care sunt cunoscute drept cheia sistemului imunitar, eliberează citokine (proteine, cu rol de apărare contra agenților infecțioși). Uneori în urma unor infecții severe când are loc un răspuns imun disfuncțional, se poate produce o eliberare explozivă de citokine care duce la apariția fenomenului cunoscut sub numele de „furtună de citokine”. Astfel, prin acest proces se distrug atât celulele infectate cât și cele sănătoase. De exemplu, la nivel pulmonar are loc apariția edemului pulmonar cu distrucția alveolară masivă, apariția de fibroză, insuficiență respiratorie și sindromul de detresă respiratorie acută. Așa cum am menționat anterior, acești receptori se găsesc și în alte organe precum: pereții vaselor de sânge, pancreas, rinichi, tractul gastrointestinal, ficat și căi biliare. Așa se explică că pe lângă manifestările respiratorii cunoscute, pot să apară și manifestări extrarespiratorii. Din acest motiv se consideră că transmiterea fecal mucozala, prin atingerea gurii, nasului sau a ochiilor este posibilă. S-a identificat ARN viral în scaunul bolnavilor cu COVID-19 (36-53% din cazuri). În cazul pacientilor infectati cu virusul SARS COV 2, prezenta virusului în scaun poate persista și cand testul PCR nazo-faringian este negativ.
Cele mai cunoscute simptome sunt:
– scăderea poftei de mâncare;
– tulburările de gust și miros;
– diareea;
– grețuri;
– oboseala (datorită unei afectări hepatice);

Mai puțin întâlnite:
– hemoragiile digestive
–  vărsăturile
– disfagia
– durerile abdominale ( datorită unei afectiuni pancreatice);
– refluxul gastroesofagian.

Simptomul cel mai des întâlnit este diareea care reflectă cel mai bine leziunile de la nivelul epiteliului intestinal care, frecvent sunt asociate cu modificări ale florei intestinale. Sunt cazuri în care simptomele gastrointestinale pot fi singurele care apar în infecția cu SARS-CoV-2, asta determină un motiv de întârziere a diagnosticului și în același timp de sporire a infectării, dar sunt cazuri când simptomele gastrointestinale apar deodată sau chiar înaintea celor respiratorii. Potrivit unei meta-analize timpurie a 60 de studii cuprinzând 4243 de pacienți, majoritatea din China, prevalența comună a tuturor simptomelor gastrointestinale a fost de 17,6 la sută. Anorexia a fost cel mai frecvent simptom de prezentare (26,8 la sută), urmată de diaree (12,5 la sută), greață/vărsături (10,2 la sută) și dureri abdominale (9,2 la sută).

[1] O meta-analiză ulterioară a peste 18.000 de pacienți din întreaga lume a sugerat că diareea a fost cel mai frecvent simptom gastrointestinal (11,5 la sută), urmat de greață și vărsături (6,3 la sută), apoi dureri abdominale (2,3 la sută). [2] În cazul pacienților cu o boală digestivă deja preexistentă sau cu boli neoplazice, infecția cu virsusul SARS-CoV-2 prezintă un risc mult mai mare de complicații și necesită o îngrijire și o medicație mult mai specifică în acest caz.
Pentru manifestările digestive ale infecției cu virsulul SARS-CoV-2, nu există neapărat un tratament specific, se efectuează doar tratament simptomatic pentru fiecare simptom în parte. Când apar cazuri severe de diaree sau vărsături care pot cauza deshidratare sau tulburări hidroelectrolitice, precum și hemoragiile digestive recomandăm pacientului să se prezinte de urgență la o unitate medicală spitalicească.    

Pacienții cu formă serveră
 de COVID-19 prezintă un risc deosebit de mare de a dezvolta complicații gastrointestinale. – Cea mai frecventă complicație este afecțiunea hepatică acută, la două treimi dintre pacienții cu forma severă COVID-19 se observă creșterea semnificativă a transaminazelor, hipoproteinemie și timp prelungit al protrombinei. Etiologia nu se cunoaște pe deplin, dar poate sa fie multifactorială. Studiile arată ca această  creștere a transaminazelor este un marker al severității bolii și un predictor independent al mortalității.
O altă complicație este colecistita acută  care a fost raportată pe scară largă la pacienții cu COVID-19.  La majoritatea pacienților cu formă severă, colecistita este alitiazică, adică fără calculi implicați. Tratamentul inițial al colecistitei acute consta în terapie cu antibiotic. La pacienții care nu răspund la acest tratament, se recurge la intervenție chirurgicală.
Pancreatita acută a fost, de asemenea, raportată pe scară largă la pacienții cu COVID-19, astfel a fost raportată progresia către pancreatită necrozantă care necesită debridare percutanată, endoscopică sau chirurgicală. Pancreatita acută la pacienții cu COVID este gestionată în același mod ca și la pacienții non-COVID.
 Ocluzia intestinală și intoleranță alimentară sunt întâlnite în cazurile grave de pacienți internați la ATI, se consideră că un factor etiologic poate să fie dozele mari de sedative și opioide folosite la pacienți.
– O altă afecțiune este pseudo-obstrucția colonică acută unde colonul poate deveni foarte dilatat și dacă nu este remis poate să apară ca și complicații perforația, peritonita și chiar decesul.  Unii autori au raportat apariția colitei hemoragice și a celei ischemice la pacienții cu COVID-19. Cea mai gravă complicație gastrointestinală raportată la pacienții infectați si care se află în stare critică este ischemia mezenterică (cunoscută ca boala vasculară mezenterică), care este o afecțiune severă, ce produce distrugerea intestinului subțire, ca rezultat al scăderi sau întreruperii vascularizatiei sangvine la nivelul mezenterului. Durerea abdominală acută este principalul simptom întâlnit. Este cunoscut faptul  că pacienții care sunt internați în ATI pot dezvolta ischemie mezenterică datorită dozelor mari de medicamente vasopresoare, instabilității, hemodinamice și tulburări metabolice care compromit fluxul sanguin intestinal.

CONCLUZII
Deși COVID-19 se manifestă în principal ca o infecție pulmonară, prezintă și manifestări extrapulmonare, inclusiv cele ale tractului gastrointestinal. O treime dintre pacienții cu COVID-19 prezintă inițial simptome gastrointestinale, cele mai frecvente fiind: anorexie, greață , dureri abdominale și nu în ultimul rând  diaree. O mare parte dintre pacienții în stare critică de COVID-19 dezvoltă complicații gastrointestinale, care variază de la hepatită acută, pancreatită, colicistită acută până la ischemie mezenterică.

BIBLIOGRAFIE
Haytham M Kaafarani, MD – COVID-19 în „Gastrointestinal symptoms and complications”.
Andrew Groff , Madison Kavanaugh, Devyani Ramgobin, Brendan McClafferty, Chander Shekher Aggarwal, Reshma Golamari, Rohit Jain în „Gastrointestinal Manifestations of COVID-19: A Review of What We Know
[1] PubMed TI – Gastrointestinal Manifestations of SARS-CoV-2 Infection and Virus Load in Fecal Samples From a Hong Kong Cohort: Systematic Review and Meta-analysis. AU Cheung KS, Hung IFN, Chan PPY, Lung KC, Tso E, Liu R, Ng YY, Chu MY, Chung TWH, Tam AR, Yip CCY, Leung KH, Fung AY, Zhang RR, Lin Y, Cheng HM, Zhang AJX, To KKW, Chan KH, Yuen KY, Leung WK  SO Gastroenterology. 2020;159(1):81. Epub 2020 Apr 3.
[2] PubMed, COVID-19 gastrointestinal manifestations: a systematic review, Silva FAFD, Brito BB, Santos MLC, Marques HS, Silva Júnior RTD, Carvalho LS, Vieira ES, Oliveira MV, Melo FF, Rev Soc Bras Med Trop. 2020;53:e20200714. Epub 2020 Nov 25.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *